Mă gândeam acum la cât de mult seamănă USR-ul ăsta cu PPDD-ul lui Dan Diaconescu, mai ales după izbucnirea scandalului ăsta dintre soţul soţiei sale, Clotilde Armand, şi un băiat care s-a ocupat, pe bani mulţi, de campania oengeului devenit partid. Votanţii lui DD se uitau la televiziunea lui şi credeau fără echivoc tot ce auzeau acolo, inclusiv că vor primi nu ştiu câte sute de mii de euro pe an, dacă trimit PPDD-ul la Putere. Votanţii USR nu se diferenţiază de cei ai PPDD decât prin pretenţia de apartenenţă la o elită.
Sunt corporatişti care postează pe Facebook când mănâncă la Mac şi la KFC, când fac shopping în Mall sau dau check-in la sală şi la jogging, dar au aceleaşi aşteptări pe care le aveau şi pensionarii şi gospodinele care, în urmă cu patru ani, o căutau pe Elodia, împreună cu DD şi alţii, pe holurile OTV-ului. Şi unii şi alţii vor dărâmarea establishmentului, a sistemului, şi cred că cei pe care i-au votat şi i-au trimis în Parlament, vor face asta. Ambele categorii trăiesc, de fapt, în nişte bule şi cred că, dacă toţi prietenii lor de pe Facebook sunt pentru un lucru, candidat sau partid, părerea este unanim împărtăşită de chiar toată lumea. La fel se întâmpla şi cu pepedediştii şi pepededistele care erau atraşi de un partid care, de fapt, le spunea doar ce voiau să audă. De fapt, aleşii lor, odată ajunşi în Casa Poporului, încep să-şi dea la gioale unii altora, încercând fiecare să-şi consolideze nou-dobândita poziţie, fugind la un partid tradiţional sau la altul. Vedem acum, la patru ani după apariţia şi dispariţia PPDD, câţi dintre cei care au intrat cu ajutorul poporului OTV în Parlament s-au dat cu un partid sau cu altul, pierzând sau câştigând conform acestei mişcări.
Scandalul izbucnit, miercuri, între cele două grupări useriste, Clotilde, prin soţ, versus Nicuşor Dan (Ban), e un prim semn că şi USR va avea soarta PPDD-ului. Diferenţa este că, probabil, vom asista la dezintegrarea USR-ului pe Facebook, pe când dispariţia PPDD-ului s-a dat la televizor. Printre găleţile de lături ce se vor arunca de o parte şi de alta, vom reuşi să aflăm, cel mai probabil, şi cine a susţinut, din umbră, această construcţie nefirească, poate mai nefirească decât PPDD-ul.
Tot într-o bulă s-a guvernat şi în ultimul an în România. Spre exemplu: eu mă duc la nu ştiu ce spital din ţară şi stau trei ore până să mă vadă un medic la Urgenţe. Scriu, cu supărare pe Facebook, şi-l etichetez pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Acesta, a doua zi, trimite Corpul de control la spitalul indicat de mine şi, bineînţeles, găseşte probleme. Se dă la ştiri şi, bineînţeles, dau şi eu share pe Facebook. Prietenii mei dau like. Problema mea s-a rezolvat, dar nu şi problema sistemului. În fiecare zi, în alte Unităţi de Primire a Urgenţelor din ţară, oameni care nu au cont pe Facebook sau care nu sunt prieteni cu Vlad Voiculescu aşteaptă cu orele să fie văzuţi de medici.
Într-o bulă şi-a făcut campanie şi USR-ul, dar mai ales PNL-ul, sfătuiţi prost pe bani mulţi de unii şi alţii. Ca să închei: dacă o poză, un text, un articol, un film au sute de mii de like-uri şi de distribuiri pe Facebook, nu înseamnă că sunt apreciate de oameni şi în lumea reală.
