Doi fermieri din Fălcoiu i-au relatat, pe scurt, ministrului Agriculturii, Petre Daea, prezent pe 10 octombrie la Slatina, povestea usturoiului din comuna olteană. Aceştia au cerut subvenţii pentru încurajarea cultivării usturoiului.
„Suntem producători. Usturoiul de Fălcoiu este soi, nu hibrid. Ne dorim să asigurăm piaţa românească cu usturoi românesc. Vrem să fim sprijiniţi cu un program similar celui pentru tomate. Nu am stricat acest soi, este pur românesc, este soi local”, au spus fermierii din Fălcoiu.
Şeful Agriculturii româneşti s-a arătat interesat de usturoiul cultivat la Fălcoiu şi i-a invitat pe fermieri în Capitală, pentru o discuţie serioasă.
Doar o sută de fermieri din Fălcoiu mai cultivă usturoi. Suprafeţele sunt însă mici
Primarul din Fălcoiu, Alexandru Petrişor, spune că înainte de Revoluţie, în comună se cultivau 150 de hectare cu usturoi. Numărul cultivatorilor de usturoi din Fălcoiu a scăzut dramatic, iar în prezent a ajuns la aproximativ o sută de fermieri.
„Înainte de Revoluţie, în anii 1987-1988, se cultivau aproape 150 de hectare cu usturoi în zona Fălcoiu, iar acum se mai cultivă zece hectare. Pământul este fărâmiţat şi sunt puse suprafeţe mici, puţini sunt cei care mai cultivă o jumătate de hectar cu usturoi. Restul pun câte cinci-zece ari şi îl vând verde. Noi încă mai avem soiurile noastre de Cioroiu. Am încercat să înregistrăm la OSIM, dar nu am reuşit, este complicat. Trebuie să facem o cooperativă. Avem nevoie de un program de susţinere. Ministrul a spus că vrea să susţină cultivatorii de usturoi, dar să ne asociem, să face o cooperativă”, a spus primarul din Fălcoiu.
Usturoiul autohton, concurat puternic de cel din import
Primarul din Fălcoiu s-a plâns că usturoiul autohton nu are un preţ bun, pentru că este puternic concurat de cel din import.
„Usturoiul nu are un preţ bun, pentru că este concurat de cel venit din Turcia, China şi Spania, acela care se înverzeşte atunci când îl pisăm şi nu îl putem mânca de iute. Aşa scade preţul usturoiului nostru. Noi nu avem maşini de cultivat, nu cultivăm la scară largă, cultivăm tradiţional, îl punem cu sapa. Se munceşte foarte mult manual la cultura usturoiului. Oamenii îl caută tot pe al nostru, deşi nu arată la fel de bine ca acela din import. Nu avem acces în supermarketuri, decât dacă ne asociem, şi atunci putem să vindem şi noi”, a adăugat Alexandru Petrişor.
