Veşti bune pentru navigarea pe Dunăre, în zona Portului Corabia. Administraţia fluvială începe dragarea fluviului

Insulele formate pe fluviul Dunărea, în apropierea portului Corabia, care împiedică navigaţia fluvială vor fi dragate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, care a achiziţionat cu fonduri europene un complex de utilaje în acest scop.

Primarul oraşului Corabia, Iulică Oane, a declarat că Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi are în plin proces de derulare achiziţia unui complex de dragaj format din dragă absorbant refulantă nepropulsată, două şalande hidroclap nepropulsate, remorcher de manevră, ponton pentru acostarea şi încărcarea şalandelor şi 500 metri liniari de tubulatură. Valoarea complexului de dragaj este de 43.500.000 de lei, finanţarea fiind asigurată în procent de 85% din fonduri europene nerambursabile, în cadrul programului CEF (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) şi 15% din bugetul de stat. Licitaţia a fost câştigata de ATG Shipypard Giurgiu iar complexul de dragaj trebuie să fie gata în iulie 2019.

Recent, Oane a fost prezent la şedinţa comitetului director al AFDJ Galaţi.

„Este o veste foarte bună. Orașul Corabia, ca partener în acest proiect transfrontalier, va beneficia de programul de dragare a şenalului care poate să prevină şi erodarea malurilor, în cazul în care cotele Dunării cresc sau scad ca urmare a oscilaţiei debitelor, iar circulaţia vaselor pe Dunăre în zona oraşului Corabia să se facă în condiţii normale. Adresele trimise de Primăria Corabia și agenții economici din zona portului se pare că au fost luate în considerare și iată că se face ceva în acest scop. Sperăm ca pe viitor să nu mai întâmpinăm probleme cu accesul navelor în portul turistic sau cu accesul barjelor de cereale la silozurile din port”, a declarat primarul oraşului Corabia. 

Sectorul Corabia este situat în apropierea portului Corabia, kilometrul 630, şi se întinde pe o lungime de 7 kilometri, între kilometrul 626 şi kilometrul 633. Din punct de vedere al navigației, este un sector foarte dificil, unde frecvent sunt înregistrate perioade cu valori scăzute ale parametrilor şenalului. Din cauza situației hidrologice nefavorabile din ultimii ani și evoluția zonei morfologice, s-a înregistrat un număr de aproximativ 60-80 de zile/an cu adâncimi ale şenalului sub 2,5 metri și lățimi sub 150 metri și modificări ale traiectoriei șenalului navigabil.

În prezent, navigația se desfășoară pe brațul principal, între insula Băloiu și malul drept. Din cauza caracteristicilor acestui sector, șenalul a evoluat de pe malul stâng la configurația actuală, datorită apariției unui depozit de aluviuni în zona portuară din amonte, ce s-a extins atât în amonte cât și în aval.

Apariția acestor insule și evoluția depunerilor de aluviuni din apropierea acestora a condus în timp la închiderea accesului navelor în port și la imposibilitatea desfășurării operațiunilor la danele portuare. Din această cauză, circa 120 de zile pe an, accesul în port este restricționat, având efecte negative asupra traficului din portul Corabia și operatorilor economici.

Având în vedere condițiile din zonă, acesta este un sector este foarte dinamic, cu schimbări frecvente ale patului albiei și extindere a depozitelor de sedimente, determinând acţiuni pentru monitorizarea permanentă a parametrilor șenalului navigabil, în special în timpul perioadei cu niveluri scăzute. Impactul este drastic pentru navigație şi accesul navelor în port, necesitând lucrări de balizare pentru a reduce lățimea şenalului și schimbarea traiectoriei acestuia.

Cu toate acestea, încă sunt înregistrate perioade cu valori ale parametrilor şenalului cu valori scăzute.

Astfel, în urma rezultatelor acţiunilor de monitorizare, în sectorul Corabia, s-a ales ca sector pilot, în vederea asigurării accesului în port prin realizarea de lucrări de dragaj. În urma rezultatelor de monitorizare, a fost determinată zona unde se vor realiza lucrările (km 632,0 - km 632,5), iar pe baza măsurătorilor s-a calculat cantitatea estimată de material ce trebuie excavat (175.000 metri cubi).