Personalităţi oltene

2014-03-19, 17:28:04

Vintilă Vodă, singurul domn al Ţării Româneşti dat de Slatina

Vintilă Vodă (18 septembrie 1532 - 11 iunie 1535), singurul domnitor al Ţării Româneşti dat de Slatina, este fiul lui Radu cel Mare, fiind descendent al familiei Basarabilor. El a fost pus domn cu sprijinul majorităţii boierilor valahi, fiind supranumit „Braga Voevod”, datorită localităţii natale.

Profesorul de istorie Nicolae Gonţ arată în lucrarea sa „Vlad Vintilă de la Slatina «Braga Voevod»” că textele vremii îl prezintă pe Vintilă ca descendent al familiei Basarabilor. El consideră că acest aspect nu poate fi contestat, fiind acceptat şi de contemporanii domnitorului.

 

„Cine a fost tatăl lui Vintilă? Era Vintilă un Basarab? Originea basarabeană a lui Vintilă este certă şi necontestată de nimeni. El este fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Contemporanii nu i-au contestat originea. În mod logic, înainte de a da cuvântul documentelor, originea basarabeană a lui Vintilă apare ca dovedită”, spune autorul în sursa citată.


Scrierile istorice ale vremii atestă că, pe la 1530, trăia la Slatina boierul Vintilă, ce ocupa postul de „jude”. El îi succede la tronul Ţării Româneşti lui Vlad Înecatul, care piere ucis într-o luptă cu turcii în apele Viişoarei, pravilele domneşti menţionând începutul oficial al domniei pe la 18 septembrie 1532. Nicolae Gonţ arată că domnitorul din Slatina a fost pus în funcţia supremă a statului feudal cu sprijinul majorităţii boierimii valahe. El prezintă şi criteriile de care se ţinea cont pentru ca un nobil să fie considerat eligibil pentru succesiunea la domnie.

 

„Pentru ca cineva să fie domnitor, trebuiau îndeplinite două condiţii: să fie «os domnesc», adică să fie din familia domnitoare, să fie fiu de domn (în cazul Ţării Româneşti aceasta însemna să fie un Basarab);  să fie ales de către «boierii toţi, şi mari şi mici, şi toată Curtea». Vintilă a îndeplinit aceste condiţii. Era «os domnesc» şi l-au vrut boierii («şi după aceia boierii au rădicat domn pe Vintilă Vodă den oraş de la Slatina», «iar boierii sfătuindu-se pentru domn, pă cine ar pune, au găsit cu socoteală să puie pe Vintilă, judeţul de la Slatina»)”, arată Gonţ, citând alte lucrări istorice care fac referire la scurta domnie a celui supranumit „Braga Voevod”.


Vlad-Vintilă este singurul purtător de coroană al Ţării Româneşti dat de Slatina. El a avut o domnie scurtă, între 18 septembrie 1532 şi 11 iunie 1535.

 

„A domnit puţin într-o perioadă când raporturile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman cunosc tensiuni excepţionale, în cursul cărora Imperiul încearcă să modifice statutul politico-juridic al Ţărilor Române, fără să reuşească”, spune profesorul Gonţ.

Slatina a servit temporar ca cetate de scaun a lui Vlad Vintilă

Vintilă este încă prezent în istoria Slatinei, mai ales că el este primul care a ales oraşul-vamă de pe râul Olt drept capitală de scaun a Ţării Româneşti. De altfel, acest lucru este certificat şi de două documente emise de către acesta, în care Slatina este menţionată ca şi „cetate de scaun”.

 

O stradă importantă din municipiu păstrează şi acum numele acestuia. Prima atestare documentară a Slatinei este din 20 ianuarie 1368, când, într-un act oficial, Vladislav I Vlaicu acordă scutire de vamă tuturor negustorilor braşoveni la trecerea peste râul Olt, la Slatina. Actul demonstrează că aici se afla un loc de vamă, lângă care s-a format treptat şi un târg. În iunie 1522, Radu de la Afumaţi i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina.

Vlad Vintilă, un voievod crud?

Istoricul Aurelia Grosu spune într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, din urmă cu mai mulţi ani, că Vintilă Vodă avea o faimă de speriat după ce a dat poruncă să fie ucişi mai mulţi boieri pe parcursul domniei sale, boieri pe care îi bănuia de trădare.

 

„Deşi a avut o domnie scurtă, nimic neobişnuit însă în acele vremuri tulburi şi nestatornice când domniile se derulau cu o viteză ameţitoare - putând dura chiar şi doar câteva luni, Vintilă Vodă s-a făcut remarcat prin cruzimea de care a dat dovadă faţă de trădători în timpul cât a condus ţara. Spre deosebire de alţi domnitori, el nu s-a mulţumit să confişte averile boierilor pe care îi bănuia de trădare, ci a ordonat şi executarea lor. Iar acest obicei şi l-a păstrat pe toată durata domniei sale scurte de numai doi ani până în anul 1535. Numărul exact al boierilor ucişi în acest mod nu se cunoaşte, dar cert este că Vintilă Vodă a rămas în istoria judeţului şi nu numai, desigur, ca unul dintre domnitorii cei mai tiranici”, spune Aurelia Grosu, şefa secţiei Istorie şi Artă din cadrul Muzeului Judeţean Olt.


Un episod al cruzimii sale faţă de boierii care nu îi împărtăşeau modul de a conduce ţara s-a petrecut în 1534. Pe 6 ianuarie, Vintilă se întâlneşte la Bucureşti cu o importantă delegaţie a Patriarhiei Ecumenice, gest ce marchează reintrarea mitropoliei muntene sub controlul acesteia. O parte dintre marii boieri de atunci în frunte cu Vâlsan logofătul, nemulţumiţi de tratativele secrete pe care domnul le întreţine cu Ferdinand I de Habsburg, organizează un complot pentru a-l înlocui pe Vintilă.

 

La 25 iulie, la trecerea trimisului sultanului, Aloisio Gritti, prin Ţara Românească, o parte din boierii complotişti se alătură acestuia, dar Vintilă, însoţit de oaste, întâmpină grupul respectiv şi, având aprobarea anterioară a Porţii, îi pedepseşte crunt pe răzvrătiţi, care îşi pierd şi capetele, şi averile.


Sfârşitul domniei lui Vintilă Vodă în Ţara Românească a fost grăbit nu doar din cauza relaţiilor sale cu Ferdinand I de Habsburg, dar şi cu Petru Rareş, un alt aliat al primului. O parte dintre boieri pun la cale un nou complot, de data aceasta reuşit: la o vânătoare organizată lângă Craiova pe 13 iunie 1535, Vintilă Vodă este ucis de doi oameni ai cumnatului său, logofătul Momce.

Comentarii

Redacţia

2014-03-19 17:28:04

Conținutul website-ului www.gazetanoua.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea Gazeta Nouă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa office@gazetanoua.ro

loading...