Primarul comunei Teslui, Spiru Răduleţ, se declară mulţumit de realizările din acest mandat, însă recunoaşte că fără fondurile europene accesate pe Măsura 322, n-ar fi reuşit să pună în practică decât câteva dintre proiectele propuse.
„Proiectul l-am depus în august 2008, ulterior fiind declarat neeligibil. După soluţionarea contestaţiei depusă de primărie, a fost acceptat. În anul 2009, am semnat contractul de finanţare, iar în 2010, pe cel de lucrări”, ne-a declarat edilul.
Proiectul european, implementat în proporţie de 65%
Fondurile europene atrase de Primăria Teslui, în valoare de peste 65 miliarde lei vechi, au adus locuitorilor satelor Teslui şi Comăniţa reţea de apă şi canalizare. În satul Teslui, introducerea reţelei de apă a valorat 12 miliarde, iar cea de canalizare, extinsă şi în Comăniţa, 30 miliarde lei vechi. Investiţia este realizată în proporţie de 70%.
Tot din fonduri comunitare a fost asfaltat un drum comunal, pe o distanţă de 700 metri, costul lucrării ridicându-se la şapte miliarde lei vechi.
Fostul schit de călugări şi creşa, mofturi europene
Fiindcă proiectul prevedea şi construcţia unui amplasament cu destinaţie socială, autorităţile locale au optat pentru o creşă. Edificiul, cu o suprafaţă construită de 400 mp, este realizat în procent de 30%, suma alocată fiind de 12 miliarde lei vechi. „Nu cred că-l vom folosi ca centru de îngrijire copii, pentru că nu cred că vom avea solicitări. Timp de cinci ani, nu-i vom putea schimba destinaţia, dar e bine că avem o clădire nouă, căreia îi vom da o destinaţie mai târziu”, a mai spus primarul Răduleţ.
Pentru a realiza un punctaj bun, care să crediteze proiectul de la Teslui în defavoarea altora, a fost necesară solicitarea de fonduri şi pentru un obiectiv cultural-istoric. Astfel, ceea ce fusese construit în anul 1687 ca schit de călugări în punctul Bolovanu, în prezent nişte ruine, a fost conservat ca monument istoric cu suma de 650 milioane lei vechi. „Doream să reabilităm biserica, fiindcă este monument istoric, dar nu se află în patrimoniul primăriei, aşa că nu am avut de ales”, a spus edilul.
Primăria a economisit în 2009
Din bugetul local, care însumează taxe şi impozite, anual, în valoare de peste trei miliarde lei vechi, administraţia poate realiza doar mici investiţii. „Am economisit, în 2009, 3,5 miliarde lei, şi ne-am propus să betonăm drumul de la Cherleşti, pe o distanţă de 700 de metri. Acesta a costat cinci miliarde, însă bugetul local de anul trecut nu ne-a permis să achităm întreaga sumă. Mai avem o mică datorie către constructor”, ne-a spus primarul.
Deşi veniturile primăriei Teslui sunt destul de mari, edilul consideră că sunt suficiente condiţii pentru venirea investitorilor în zonă: „Le-am da gratuit teren, există infrastructură, numai că pe criza asta nu mai investeşte nimeni. Ne dorim investitori care să creeze locuri de muncă pentru cetăţeni, dar nu sunt speranţe”.
Deşi comuna Teslui este la mică distanţă de municipiul reşedinţă de judeţ, primarul Răduleţ spune că în satul Schitu populaţia este îmbătrânită. „Este la vreo 30 km de oraş, nu prea sunt condiţii de navetă, deşi există infrastructură”, a opinat edilul.
