Din grupul de iniţiativă fac parte reprezentanţii unor asociaţii din Caracal, dar şi prefectul judeţului Olt, Silviu Neacşu, preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, primarul din Caracal, Liviu Radu, viceprimarul Octavian Stănescu, alături de senatorii Paul Stănescu, Renică Diaconescu( ambii PSD), Simina Mirea (PNL) şi deputaţii social-democraţi Florin Iordache, Marius Iancu, Alexandru Stănescu şi Dan Ciocan. De asemenea, iniţiativei de adăugare a numelui de Romanaţi la cel al judeţului Olt au aderat şi episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Sebastian.
Senatorul Paul Stănescu a afirmat că modificarea numelui judeţului în Olt-Romanaţi ar întări identitatea sa cultural-istorică.
„Vreau ca această întâlnire să nu fie politică sub nicio formă ci una civică. De aceea am invitat şi toţi parlamentarii de Olt, senatori şi deputaţi din toate partidele. Au venit o parte, dar cu toţii sunt de acord cu demersul nostru. Ceea ce am început noi astăzi este un proiect care ne-am dori să aibă o finalitate. Totul a pornit de la o idee care s-a propagat în mintea multora dintre noi. Nu vrem să schimbăm denumirea judeţului Olt, ci să adăugăm şi Romanaţi. Eu cred este o chestiune profundă să facem acest lucru pentru că, în primul rând, vorbim de o reparaţie morală pentru toţi cei care au locuit într-un judeţ cu o istorie importantă, atestat în 1496, pe timpul domnitorului Radu cel Mare. Eu cred că identitatea cultural-istorică a judeţului nostru se va întări foarte mult”, a afirmat parlamentarul.
El a adăugat că schimbarea nu îi va afecta pe cetăţeni, în sensul că aceştia nu vor fi nevoiţi să-şi schimbe actele de identitate sau numerele de înmatriculare ale autoturismelor.
„Am considerat că este foarte important să ne întâlnim şi cu colegii noştri parlamentari, indiferent de ce coloratură politică ar fi ei pentru că din punct de vedere tehnic sunt două faze. Mai întâi, un referendum pe care îl convoacă preşedintele Consiliului Judeţean Olt. Apoi, dacă referendumul e valid, urmează promovarea unei legi în Parlament cu noul nume al judeţului, Olt-Romanaţi. Trebuie să precizăm în lege că nu se vor schimba documentele cetăţenilor, ci totul se va întâmpla atunci când acestea vor expira. Avem nevoie de majoritatea în Parlament şi nu vă ascund că şi politic am cerut partidului din care fac parte să-şi dea acordul pentru acest lucru”, a mai spus Stănescu.
Demersul grupului de iniţiativă nu are nici oprelişti constituţionale, potrivit senatorului Stănescu.
„Eu şi domnul deputat Iordache am fost la preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Valer Dorneanu, cu care am avut o discuţie pe această temă. Nu sunt probleme de constituţionalitate”, a mai spus el.
După o perioadă de informare a cetăţenilor judeţului, în această toamnă, urmează să fie organizat un referendum pentru adoptarea noii denumiri Ulterior, rezultatul plebiscitului se va concretiza într-o lege pe care iniţiatorii vor să o aprobe, până la sfârşitul acestui an.
Cel care va chema oltenii la referendum este preşedintele CJ Olt, Marius Oprescu, acesta ţinând să precizeze că demersul reprezintă doar o reparaţie istorică şi nu are alt substrat, iar cetăţenii nu vor avea de suferit în vreun fel.
„Acum un an, când am sărbătorit un anumit număr de ani de când este atestat judeţul Romanaţi, a reapărut această idee. Eram în sala Teatrului Naţional şi s-a vorbit de o măsură reparatorie prin adăugarea numelui de Romanaţi la Olt. De atunci am spus că sunt de acord cu această idee atât timp cât ea va căpăta o conotaţie serioasă pe care s-o putem transforma într-un referendum. Iată că astăzi, după mai multe întâlniri la care am fost invitat şi o serie de adrese, este prima întâlnire serioasă, într-un grup mai mare. Cred că alături de noi, oamenii din Romanaţi, reprezentanţii publici ai instituţiilor şi reprezentanţii oamenilor din judeţul Olt, la următoare întâlnire a acestui grup de iniţiativă e nevoie să adere şi mai mulţi oameni din cultură şi reprezentanţi din partea cealaltă a Oltului, din vechiul judeţ Olt. Este foarte important să plecăm cu ideea că nu se schimbă nimic, e vorba despre o reparaţie istorică şi despre adăugarea la numele actual a cuvântului Romanaţi. Nimeni nu trebuie să încerce să transforme aceste demers în altceva decât ceea ce trebuie să fie”, a afirmat Oprescu.
Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, modelul iniţiatorilor
Liderii din grupul de iniţiativă au luat drept exemplu experienţa înfiinţării unei episcopii noi în judeţul Olt, care a preluat denumirea de „Slatinei şi Romanaţilor”. Episcopul Sebastian a explicat că denumirea a venit ca urmare a unor solicitări din partea unor credincioşi din Caracal şi Corabia.
„La început, cei care au înfiinţat episcopia aceasta au avut nedeplina inspiraţie să-i zică doar Episcopia Slatinei, ceea ce o reducea cel puţin ca nume doar la oraşul Slatina, ceea ce era nedrept. Eu nu sunt nici oltean şi nici romanaţean, vin din Muntenia şi nu ştiam nimic despre ce se întâmplă aici. Venind însă am reperat această amărăciune, această mâhnire a dumneavoastră a celor din Romanaţi, faptul că v-a dispărut, într-un fel, istoria, cultura şi aţi fost nedreptăţiţi prin suprimarea numelui acestuia din administraţia publică. Lucrurile au căpătat un anumit contur atunci când am avut noi prima şedinţă a adunării noastre eparhiale, când au venit oameni din Caracal şi din Corabia şi mi-au adus la cunoştinţă despre această nedreptate şi mi-au cerut ca măcar noi ca Episcopie să salvăm numele de Romanaţi”, a afirmat Preasfinţitul Sebastian.
„Ce s-a întâmplat cu Romanaţiul a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial”
Județul Romanați a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia. Reședința județului era orașul Caracal. Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Județul se învecina la vest cu județul Dolj, la nord cu județul Vâlcea, la est cu județele Olt și Teleorman, iar la sud cu Bulgaria. Cuprindea partea de sud-est a actualului județ Dolj, partea central-sudică a actualului județ Olt și o mică parte din sud-vestul județului Teleorman de astăzi (comuna Islaz). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.
Profesorul de istorie Dumitru Botar a explicat că dispariţia de pe harta României a judeţului Romanaţi a reprezentat mai mult decât o nedreptate.
„De câte ori mă trezesc în faţa unei mari nedreptăţi, reacţionez şi eu la fel de dur, dar ce s-a întâmplat cu Romanaţiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial. Pur şi simplu, el a fost eliminat de pe harta administrativă a ţării, dar nu şi din istorie, nu şi din cultură, nu şi din inimile noastre. Judeţul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Ţărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunţat la judeţe şi a înfiinţat ţinuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate judeţele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni şi raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Fhurer-ul de la Scorniceşti» (Nicolae Ceauşescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărţire teritorială, pe judeţe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de judeţe, între care şi Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Lugoj sau Romanaţi. Ne-am trezit că judeţul Romanaţi nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”, a afirmat Botar.
