De mai bine de o săptămână, legumicultorii din Pleşoiu, Strejeşti şi Grădinari trec prin cea mai neagră perioadă financiară, din cauza faptului că vânzările s-au redus drastic, chiar dacă preţurile sunt foarte mici. Isteria E. Coli, bacteria descoperită la castraveţi, a îndepărtat majoritatea clienţilor, contractele s-au sistat, iar legumicultorii se tem că vor intra în faliment, pentru că nu-şi pot achita creditele şi datoriile la furnizorii de inputuri.
„Am luat seminţe pe datorie, avem rate, nimeni nu mai cumpără castraveţi, s-au speriat şi cumpărătorii români. Cultura de castraveţi se culege din două în două zile, mai mult de două zile nu-i putem păstra, îi aruncăm. Cultura la castraveţi e compromisă. Dacă se extinde zvonul şi la roşii, o să avem o mare problemă”, a spus Ion Păunel, secretarul Grupului de producători din cele trei comune.
Cei 200 de membri ai Grupului au pierdut, din cauza isteriei creată pe seama castraveţilor infestaţi cu bacteria ucigaşă, contractul cu un important supermarket din ţară.
„Dimineaţă ne-a fost returnat transportul de 10 tone de castraveţi de la Kaufland, cu care aveam contract, iar la două zile le trimiteam câte un transport. Ne-au informat că se sistează contractul, până când lucrurile vor fi clarificate la nivel naţional”, a explicat secretarul Păunel.
„Aruncăm munca şi banii noştri”
Pe marginea şanţurilor din bazinul legumicol zac tone de castraveţi ambalaţi în saci de plastic, care să le menţină prospeţimea măcar două zile. Legumicultorilor nu le vine să creadă că nu pot vinde nici doi saci într-o zi, deşi au scăzut drastic preţul, ajungând la 0,4 lei/kg, în condiţiile în care, anul trecut, preţul varia între 1,2 şi 1,5 lei/kg. Situaţia îi poate duce pe mulţi dintre ei în faliment, pentru că dacă nu vând producţia, nu pot să-şi achite datoriile la credite sau la inputuri.
„E greu, cum vine o maşină, ia un sac, pentru că zic că nu se vând pe piaţă deloc. Zvonurile de prin Germania, de prin Spania ne-au distrus vânzările. Stăm cu căruţele şi cu maşinile aici, şi vindem câte un sac pe zi. E 40 de bani kilogramul, în locul ăsta, de azi diminează, am vândut, toţi zece câţi ne vedeţi, trei saci, cu 40 bani pe kilogram. Eu am cultivat 2.000 de cuiburi, la recoltare, acum, trebuie să vin aici cu şapte saci pe zi, dar cine să-i cumpere? Ce să fac, nu putem să-i ţinem mai mult de două zile, după care îi mai aruncăm şi la râpă. Băiatul s-a dus săptămâna trecută pe calea ferată, cu opt saci de castraveţi, să-i arunce. Aruncăm munca şi banii noştri. Am băgat 200 de milioane, şi n-am scos până acum nici cinci milioane. Veneau maşini mari să cumpere, mai scădeam la preţ, dar vindeam aproape toată producţia, în anii trecuţi. Eu zic că de vină e şi politica asta, făcută ca ţăranul să nu poată produce nimic. Sunt legumicultor de-o viaţă, dar vânzări aşa slabe n-au fost niciodată. Au mai fost greutăţi, perioade mai moi, dar nu ca acum”, ne-a declarat Dumitru Seghe, legumicultor din Pleşoiu.
„Dezastru în masă la castraveţi”
Fiindcă nu sunt cumpărători, agricultorii sunt nevoiţi să arunce castraveţii, pentru că au un grad de perisabilitate foarte ridicat. Acum, în sezonul de vârf al culturii de castraveţi, legumicultorii sunt nevoiţi să arunce mare parte din producţie.
„Foarte mult ne-au scăzut vânzările, venim cu cinci saci pe zi, şi dacă vindem doi. Am scăzut foarte mult şi preţul şi tot nu găsim cumpărători, nici piaţă de desfacere unde să-i livrăm. Dezastru în masă la castraveţi ca acum n-a fost niciodată. Nu ne întreabă nimeni nimic, stăm ca proştii aici, de când au dat ăştia ştirea cu bacteria. Cu castraveţii care se strică îi aruncăm, munca nostră, uitaţi-vă la mâinile mele, sunt umflate de nu pot să duc lingura la gură. Dumnezeu de Sus e vinovat, nu ştiu, poate Guvernul, suntem prea mici să ştim. Aşteptăm despăgubiri, dar cine să ni le dea?”, ne-a declarat Olimpia Vâlcelaru, legumicultor din Strejeşti.
„Acum nu se mai vând deloc, sporadic, vine o maşină, ia un sac, maxim doi, care înseamnă 40 kg. Preţul s-a dus jos de tot, dar n-ar mai fi atât de important preţul, cât să dăm întreaga producţie, să ne putem recupera investiţia. Păstrăm castraveţii în beci, în saci anti-umiditate, dar mai mult de două zile nu ţin, se îngălbenesc şi se strică, îi aruncăm. Problema noastră este că odată cu recoltarea începe şi perioada de scadenţă la inputuri, şi de unde să dăm banii?”, ne-a spus Ion Buliga, legumicultor şi vicepreşedinte al grupului.
„Blocaj la nivelul întregii localităţi”
Pentru că legumicultura este principala preocupare a locuitorilor din cele trei comune, întreaga activitate a localităţii depinde de bunul mers al afacerilor plătitorilor de taxe şi impozite. Vânzările slabe la cultura de castraveţi afectează întreaga comunitate.
„Cetăţenii sunt foarte afectaţi de situaţie, au investit banii în culturi, şi când începe recoltarea, nu au niciun profit, nu pot nici măcar să-şi recupereze investiţia. Nu mai au posibilitatea să-şi achite taxele şi impozitele, serviciul de apă şi canal, gunoiul, şi de aici se produce un blocaj la nivelul întregii localităţi. Culturile sunt de calitate, legumicultura se face acum în mod profesionist, este retehnologizată, dar preţurile sunt foarte mici. Nu cred că o să se rezolve foarte curând situaţia, pentru că problema castraveţilor se întâlneşte şi la varză, a ajuns preţul la 10 bani kilogramul, cu preţul ăsta nici sămânţa nu poate fi achitată”, ne-a spus primarul comunei Pleşoiu, Iulian Preda.
Castraveţii, testaţi
De pe castraveţii din pieţele slătinene s-au prelevat probe care au fost apoi supuse testării, pentru determinarea bacteriei E.Coli. O parte dintre analize au fost efectuate în laboratorul Direcţiei Sanitar Veterinare Olt. Directorul Veronel Bolborea ne-a declarat că toate rezultatele au fost negative. Cu toate acestea, vânzările de castraveţi în pieţe sunt scăzute.
„Merge greu, că lumea nu prea are bani, nu că e microbul ăla. Păi ce, noi nu mâncăm toată ziua numai castraveţi”, ne-a declarat o vânzătoare din Piaţa Fraţii Buzeşti.
