Personalităţi oltene

O fotografie donată de doctorul Mircea Şerbu secţiei de Istorie şi Cultură Slătineană a Muzeului Judeţean Olt îl înfăţişează pe marele dramaturg Eugen Ionescu jucând şah la ferma unui prieten al tatălui său din comuna Brebeni, foarte aproape de Slatina. Imaginea făcută în 1930 demonstrează, cred istoricii, faptul că întemeietorul teatrului absurd a avut întotdeauna nostalgia locului naşterii întorcându-se mereu aici.

Un alt scriitor pe care l-a dat Balşul literaturii române, pe lângă cunoscuţii Mihail Drumeş şi Petre Pandrea, este Nicolae Teică. Cel care s-a remarcat în special prin lucrarea „Căprioara de smalţ” a fost un nume sonor în perioada în care acesta şi-a desfăşurat activităţile de poet, prozator, traducător, editor şi director de editură.

Învăţătorul şi publicistul bălşean Gheorghe Vasilescu (în unele surse George), care şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă în actualul cartier „Corbeni”, din Balş, rămâne un important pion în istoria oraşului de pe Olteţ şi al Revoluţiei ţăranilor de la 1907. Învăţător al lui Petre Pandrea şi director al revistei „Vorbe Bune”, Vasilescu a fost schingiuit vreme de o săptămână la Răscoala din 1907, când a luat asupra sa întreaga vină a răzvrătirii ţăranilor din zona Balşului.

Născut în localitatea macedoneană Ohrid, la 26 noiembrie 1901, scriitorul Mihail Drumeş, unul dintre cei mai îndrăgiţi romancieri ai perioadei interbelice, a învăţat primii paşi în viaţă în Balş, într-o casă care există şi astăzi. Dramaturgul, romancierul, nuvelistul şi realizatorul de proză scurtă a devenit membru al Societăţii Scriitorilor Români în anul 1927 şi s-a remarcat prin numeroase opere care astăzi se regăsesc în orice bibliotecă de liceu, orăşenească sau judeţeană din ţară. Familia sa s-a stabilit în Balş în anul 1904, pe când acesta avea trei ani.

Considerat de mulţi cea mai importantă personalitate pe care a dat-o Balşul, Petre Pandrea este un nume cu o însemnătate aparte a perioadei interbelice. Născut în oraşul de pe malurile Olteţului, Petre Marcu, cu pseudonimul Pandrea, a fost un cunoscut umanist, avocat şi eseist al perioadei interbelice. O bună parte din viaţă şi-a petrecut-o în spatele gratiilor, în urma unor condamnări politice.

Vintilă Vodă (18 septembrie 1532 - 11 iunie 1535), singurul domnitor al Ţării Româneşti dat de Slatina, este fiul lui Radu cel Mare, fiind descendent al familiei Basarabilor. El a fost pus domn cu sprijinul majorităţii boierilor valahi, fiind supranumit „Braga Voevod”, datorită localităţii natale.

Sunt două elemente majore care au contribuit la transformarea comunei Balş în oraş şi ulterior la dezvoltarea acestuia. Primul dintre ele este podul de peste Olteţ construit în anul 1897 de către firma franceză Dayde & Pille, construcţie care a înlocuit o punte din lemn. În al doilea rând sunt construcţiile realizate de către filantropul Petre D. Roşca, printre care se numără Catedrala Petru şi Pavel, din centrul oraşului, fostul Orfelinat „Principesa Elena”, fostul Hotel „Roşca”, fostul regiment, vechiul pavilion al spitalului, o serie de clădiri în centrul vechi al oraşului şi multe altele.

„Nicolae Petrulian” este un nume cu care orice bălşean trebuie să se mândrească. Deşi autorităţile nu s-au „obosit” să-i promoveze activitatea de-a lungul vremii, bălşeanul Nicolae Petrulian (1902-1983) este un membru marcant al Academiei Române şi totodată unul dintre fondatorii Şcolii Române de Inginerie Geologică şi Geofizică.

Povestea familiei de Lapommeraye, din care au făcut parte personalităţi din domeniul medical, politic, militar, artişti sau diplomaţi, acoperă un secol de istorie slătineană. Stilul de viaţă, conduita, nivelul de educaţie şi implicarea în problemele comunităţii au fost elementele care i-au transformat pe membrii acestei familii în adevărate modele pentru cei din jur.

În galeria personalităţilor oltene, membrii familiei Alimăneşteanu se situează pe poziţii fruntaşe. S-au remarcat ca ingineri desăvârşiţi şi pionieri în diverse domenii, fapt pentru care au fost extrem de apreciaţi şi respectaţi de cei care i-au cunoscut.

Ardelean prin naştere, Ion Moroşan s-a dovedit a fi mai oltean decât mulţi dintre cei care s-au născut pe aceste meleaguri. A pregătit generaţii întregi de elevi, a făcut descoperiri arheologice importante pentru cunoaşterea trecutului acestei zone şi, mai presus de toate, a pus bazele Muzeului Judeţean Olt.

Unul dintre cei mai interesanţi scriitori rurali din România, olteanul Ion Marin Iovescu a descris cu mult umor în opera sa viaţa de la ţară, cu oamenii şi obiceiurile străvechi pe care aceştia le respectă cu sfinţenie din moşi-strămoşi.

Personalitate cu un impact deosebit de mare în ştiinţele medicale, olteanul Ilie Riga a fost unul dintre marii medici ai României. A lăsat în urma sa zeci de lucrări de medicină graţie cărora au fost salvate numeroase vieţi. Mai mult, a fost un profesor extrem de apreciat şi a format generaţii întregi de specialişti care au activat atât în ţară, cât şi în străinătate.

Artist de prestigiu, apreciat atât în România cât şi peste graniţă, olteanul Ionel Tudoran a cântat şi a încântat milioane de spectatori pe parcursul celor aproape patru decenii de activitate. S-a ridicat prin forţele proprii, ajungând dintr-un copil sărac unul dintre marii tenori ai Europei şi a inspirat numeroase generaţii care i-au urmat.

În galeria marilor doctori slătineni, care şi-au dedicat viaţa îmbunătăţirii serviciilor medicale şi facilitării accesului tuturor categoriilor sociale la tratamente de calitate, chirurgul Gheorghe Kitzulescu ocupă un loc fruntaş. În plus, acesta a contribuit semnificativ şi la refacerea clădirii spitalului din Slatina, grav afectat după război, şi a fost în două rânduri prefect de Olt.

Cărturar de renume, olteanul Dumitru Popovici a contribuit la îmbogăţirea patrimoniului istoriografiei literare a României cu lucrări de valoare. Dotat cu simţul echilibrului şi sintezei, acesta se înscrie printre marile personalităţi ale culturii româneşti.

Pionier în chirurgie şi profesor universitar formator a generaţii întregi de specialişti, olteanul Amza Jianu este considerat a fi unul dintre cei mai buni medici ai secolului XX şi primul neurochirurg din ţară.

Reprezentant de seamă al genului umoristic, scriitorul oltean Damian Stănoiu s-a remarcat graţie modului în care a evidenţiat în cărţile sale contrastul flagrant dintre adevărata viaţă monahală, lipsită de trăiri spirituale şi supusă tentaţiilor lumeşti, şi exigenţele de austeritate şi pioasă reculegere din morala creştină.

În galeria marilor personalităţi oltene, aviatorul Alexandru Şerbănescu ocupă un loc de frunte. A trăit doar 32 de ani, însă a reuşit performanţe greu de egalat în domeniul aviaţiei, având în momentul în care a căzut la datorie aproape 50 de victorii aeriene, care îl poziţionau pe primul loc în topul aşilor români.

S-a remarcat ca prozator, epigramist, dar, mai presus de toate, caracaleanul Nicolae Paul Mihail va rămâne în amintirea românilor ca scenaristul care, împreună cu Eugen Barbu, a dat viaţă celebrului personaj „Mărgelatu”, interpretat de Florin Piersic.

Unul dintre cei mai mari pianişti din România, compozitor şi pedagog, Dinu Lipatti este un nume strâns legat de Slatina. Nu s-a născut în oraşul de pe malul Oltului, dar a petrecut aici o mare parte a vieţii, în casa Racoviceanu din Valea Sopotului, demolată ulterior.

Copil sărac de la ţară, Petre Brătescu este unul dintre cei mai tineri campioni din istoria boxului din România, reuşind la vârsta de 22 de ani să-l învingă pe cel care era considerat a fi cel mai bun pugilist român, Lucian Popescu, şi să devină campion naţional. Drumul spre succes nu a fost deloc uşor.

Originară din fostul judeţ Romanaţi, Elena Cornetti face parte din galeria figurilor feminine marcante ale secolelor XIX-XX, fiind poate cea mai cunoscută promotoare a culturii din sudul ţării. Mai mult, împreună cu soţul său, Elefterie Cornetti, aceasta a pus bazele uneia dintre primele şcoli de muzică din România, instituţie unde au fost descoperiţi şi formaţi de-a lungul timpului numeroşi artişti.

Unul dintre cei mai apreciaţi fotbalişti români şi poate cel mai iubit jucător de fotbal de către microbiştii din sudul ţării, Ion Oblemenco ar fi împlinit anul acesta 68 de ani. Chiar dacă soarta a ales ca el să plece mult prea repede de pe pământ, oltenii nu l-au uitat pe cel care a fost şi continuă să fie simbolul „iubirii alb-albastre”, Universitatea Craiova.

Oltean prin naştere şi fizician prin pregătire, Neda Marinescu sau Marinesco, aşa cum a fost cunoscut în afara ţării, a fost una dintre cele mai apreciate personalităţi ştiinţifice în Europa interbelică. A studiat la Caracal, Bucureşti şi Paris şi a colaborat cu unii dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă ai primei jumătăţi a secolului XX.

Atrasă de teatru încă din copilărie, actriţa Pola Illery, care s-a născut în Corabia sub numele Paula Iliescu, a cunoscut succesul în Franţa, devenind una dintre cele mai cunoscute actriţe de film mut.

Personalitate incontestabilă a vieţii artistice, caracaleanul Marius Bunescu s-a remarcat atât ca pictor şi grafician cât şi în plan administrativ, fiind fondator şi director al mai multor muzee.

Unul dintre cei mai mari geografi români, spirit caracterizat de ambiţie, dedicare şi dragoste pentru ţara în care s-a născut, Ion Conea rămâne şi astăzi, la aproape 40 de ani de la dispariţia sa, una dintre cele mai ilustre figuri ale şcolii geopolitice româneşti şi omul cu cea mai mare contribuţie în domeniul toponimiei româneşti.

Apreciat şi contestat în acelaşi timp de mulţi dintre cei care l-au cunoscut sau care i-au urmărit viaţa şi cariera, artistul plastic Sabin Bălaşa este unul dintre cei mai cunoscuţi pictori contemporani, lucrările sale fiind evaluate la milioane de euro.

Intelectual cu vaste cunoştinţe în diverse domenii de activitate şi profesor timp de mai bine de patru decenii în Caracal, Ilie Constantinescu este recunoscut la nivel naţional ca unul dintre cei mai mari colecţionari din ţară, graţie colecţiilor sale de cărţi, izvoare arheologice şi numismatice, documente istorice, materiale folclorice şi obiecte de artă populară.

Fie că am întâlnit una dintre poeziile sale în manualele şcolare sau că l-am ascultat pe maestrul Tudor Gheorghe interpretând melodia „Cântec oltenesc” („Muică”- n. red.), ale cărei versuri îi aparţin, cu toţii ne-am „lovit” de Virgil Carianopol cel puţin o dată în viaţă. Prea puţini ştiu însă că poetul s-a născut pe meleaguri oltene, în Caracal, că a fost urmaş al haiducului Iancu Jianu sau că a făcut închisoare politică.

Născut în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1881, în Bucureşti, Ion Minulescu a copilărit la Slatina, de unde era mama sa, Alexandrina Ciucă. După ce a urmat şcoala primară şi gimnaziul la Piteşti, a absolvit liceul în Bucureşti, la un pension particular „Brânză şi Arghirescu”.