Programul Romula Fest. Cucerirea Cetăţii Dacice, târg de sclavi, dansuri antice, atracţiile festivalului de la Reşca-Dobrosloveni

Cea de-a şasea ediţie a „Romula Fest” are loc mâine, 24 august, Dobrosloveni. Epoca daco-romană reînvie preţ de o zi la Romula Malva, actualul sat Reşca, fosta capitală a Daciei Malvensis. 


Lupte şi dansuri antice, lupte de galdiatori, târg de sclavi sau cucerirea Cetăţii Dacice, tot îi vor transpune pe cei prezenţi într-o lume veche de aproape 2.000 de ani. 

Programul Romula Fest - 24 august

10.00 - Deschiderea atelierelor şi demonstraţii meşteşuguri vechi

12.00-17.00 - Dansuri antice şi lupte de gradiatori; Pentatlon şi demonstraţii militare

17.00-18.30 - Târg de sclavi; Lupte de gladiatori; Cucerirea Cetăţii Dacice

  • Foto Programul Romula Fest. Cucerirea Cetăţii Dacice, târg de sclavi, dansuri antice, atracţiile festivalului de la Reşca-Dobrosloveni
  • Foto Programul Romula Fest. Cucerirea Cetăţii Dacice, târg de sclavi, dansuri antice, atracţiile festivalului de la Reşca-Dobrosloveni

18.30-19.30 - Concert Adrian Naidin 

19.30-20.20 - Concert Vasile Şeicaru

20.30-21.30 - Concert Pheonix

21.30 - Concert South Music Factory

22.30 - Rugul dacic şi dansul focului magic

  • Foto Programul Romula Fest. Cucerirea Cetăţii Dacice, târg de sclavi, dansuri antice, atracţiile festivalului de la Reşca-Dobrosloveni

Vineri seară, 23 august, slătinenii vor avea şi ei parte de un crâmpei din ceea ce însemna Lumea Antică. Trupele de reenactori (Terra Dacică Aeterna) vor fi prezente în Parcul Tineretului, unde vor face demonstraţii la lumina torţelor, începând cu ora 20.30.

  • Foto Programul Romula Fest. Cucerirea Cetăţii Dacice, târg de sclavi, dansuri antice, atracţiile festivalului de la Reşca-Dobrosloveni


Romula este cel mai întins sit arheologic român de la sud de Carpați (peste 304 hectare) și unul dintre cele mai importante centre economice si culturale din provinciile romane dunărene. Orașul a fost vizitat de imparatul Filip Arabs, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de caramidă care îi poartă azi numele. În acest oraș s-a nascut și a trăit mama viitorului imparat roman Galerius, arată identitatea.ro.

În secolul al II-lea Romula a primit rangul de municipiu, acest lucru fiind atestat de trei inscripţii: două dintre ele descoperite la Romula: o stelă funerară şi un fragment de placă votivă iar alta la Oescus în care se precizează că Romula era municipiu.

Se crede că ridicarea la rang de municipiu a avut loc în timpul reformei administrative din anii 119-120 en. în timpul împăratului Hadrian.

Evenimentele din aceşti ani aveau să schimbe brusc condiţia acestei aşezări, ea devenind un important centru urban cu statut de reşedinţă politico-administrativă, căruia Hadrian i-a acordat o importanţă deosebită. Astfel veche aşezare dacică cucerită de romani a devenit o așezare urbană, capitala Daciei Inferior, primind numele de Romula şi rangul de municipiu.

Odată cu ridicarea sa la condiţia unei capitale de provincie, Romula a cunoscut o reală dezvoltare a vieţii urbane. Oraşul a fost înconjurat cu o centură fortificată şi au fost înălțate primele mari construcţii. Tot acum oraşul a devenit o importantă stațiune fiscală, un important centru vamal şi reşedinţa guvernatorilor Daciei Inferior.

Promovarea Romulei la rangul de colonie este şi ea atestată de câteva inscripţii cum ar fi un grup statuar închinat Dianei şi lui Apollo, relieful votiv dedicat zeiţei Dardanica şi sacrofagul lui Aelius Iulius Iulianus, acest lucru întâmplându-se în timpul împăratului Septimius Sever, împăratul roman care a abordat pentru ultima dată asemenea demnităţi urbane în Dacia.

După acest eveniment evoluţia Romulei a continuat în acelaşi ritm, ea atingând apogeul dezvoltării sale în primele decenii ale secolului al II –lea. Au fost ridicate construcţii impunătoare , edificiul administrativ şi un cartier rezidenţial.

Denumită acum capitală a Daciei Malvensis, până la retragerea aureliană, Romula-Malva a fost reşedinţă procuratorilor acestei provincii, ea fiind privită ca principalul bastion al romanităţii în Dacia Sud –Carpatică, al rezistenței în fața atacurilor tot mai puternice ale carpilor şi geţilor. Atacurile barbare ce au avut loc către mijlocul secolului al III- lea la graniţa de răsărit a provinciei, au declanşat criza stăpânirii romane din Dacia, aducând în prim- planul evenimentelor, îndeosebi regiunile sudice ale acestora.

Astfel, după mai bine de un secol de continuă prosperitate, Romula –Malva a suferit în acestă vreme distrugeri însemnate din cauza popoarelor migratoare.

Invazia carpică din anii 245-247 en. i-a pricinuit numeroase distrugeri . Atacurile geto-carpice se reînnoiesc în anul 248 d. Hr. şi se ţin lanţ până la părăsirea Daciei de către romani.

Romula a fost şi ea abandonată , aici rămânând să locuiască doar o parte din populaţia săracă care s-a împăcat bine cu stăpânirea barbară.

Despre Romula putem spune că a fost unul dintre cele mai de seamă oraşe ale Daciei Inferioare, care a depăşit ca înflorire şi frumuseţe pe cele de la Drobeta, Sucidava şi Cioroiu Nou.