„Oamenii de lângă baltă“, care se opreau prin aceste locuri în timpul transhumanţei spre munte, au dat denumirea acestei comune, una dintre cele mai mici din judeţul Olt. Formată dintr-un singur sat, împărţit în cinci cătune: Broscari, Ghindeşti, Afumaţi, Măicăneni şi Ogrezeni, comuna are puţin peste 2.000 de locuitori, 2.400 de hectare de teren agricol, o şcoală şi două grădiniţe la care lucrează numai cadre didactice calificate. Reţeaua de străzi şi drumuri a comunei însumează 20 de străzi, în lungime de 32 km, din care 6,5 km drumuri asfaltate.
„În 2004, când Bălteniul a redevenit comună, nu am avut mai nimic”
Grad de infracţionalitate zero, o biserică care poate concura cu succes cu marile catedrale şi în viitorul apropiat un centru de management integrat al deşeurilor, care va aduce locuri de muncă pentru locuitori. Acestea sunt principalele elemente cu care se laudă localitatea Bălteni. De cealaltă parte, a regretelor, se află imposibilitatea de a finaliza proiectele începute cu trei-patru ani în urmă: reabilitarea instituţiilor de învăţământ din localitate, asfaltarea DC 95, construirea bazei sportive şi alimentarea cu apă.
„Am încercat să facem cât am putut, în condiţiile în care pentru Colegiul trei nu s-au alocat bani mai deloc şi în care în 2004, când Bălteniul a redevenit comună, nu am avut mai nimic: nici clădire pentru Primărie, nici Poliţie. Nu am avut şi nu avem nici acum cămin cultural. Avem mai multe proiecte în derulare, două pe ordonanţa şapte, începute în 2008: pentru o bază sportivă şi pe poduri şi podeţe, proiecte de zeci de miliarde, la care se lucrează şi acum. Am primit o parte din bani şi pentru alimentarea cu apă, pe hotărârea de guvern 577 şi am reuşit să asfaltăm 1,2 km din cei doi ai DC 95. Nu putem decât să aşteptăm şi să sperăm că vom reuşi să finalizăm proiectele”, explică Tudor Marineaţă, primar Bălteni.
Şcoala, pe jumătate terminată
Deşi proiectul pentru reabilitarea şcolii din localitate a început în urmă cu patru ani, lucrările de modernizare nu s-au încheiat nici în prezent. Din cele şase miliarde promise s-au primit doar două, astfel încât doar jumătate din instituţie e finalizată.
„S-au făcut lucrări pe interior şi exterior, atât la şcoală cât şi la cele două grădiniţe: din Broscari şi Bălteni. Lucrările trebuiau finalizate în 2009, dar neprimind bani n-am mai putut continua”, spune primarul. Şi directorul şcolii se plânge de condiţiile în care învaţă copiii din Bălteni.
„O parte din sălile de clasă au fost dotate cu mobilier nou, calorifere, dar cum lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri, încălzirea se face în continuare pe lemne. Ne dorim foarte mult să se finalizeze lucrările. Proiectul de reabilitare e o lucrare extrem de importantă atât pentru cei aproape 200 de şcolari şi preşcolari, cât şi pentru personalul didactic”, a precizat Luminiţa Frunză, director Şcoala cu clasele I-VIII Bălteni.
Biserica şi cimitir iluminate
Dacă pentru şcoală nu s-au găsit bani, biserica din Bălteni depăşeşte cu mult alte lăcaşe de cult din judeţ şi chiar din ţară, susţine primarul, atât ca mărime cât şi dotări.
„La această biserică s-a lucrat timp de douăzeci de ani, este unul dintre cele mai importante monumente ale comunei, cu o arhitectură deosebită. Am introdus încălzire pe centrală şi în urmă cu trei ani am decis să o punem în valoare, iluminând-o. Chiar anul trecut mi-a spus cineva că arată mult mai bine decât Catedrala Mitropolitană din Timişoara”, adaugă Marineaţă.
„Comasarea comunelor n-o să fie benefică pentru populaţie”
În ceea ce priveşte posibilitatea comasării comunelor în viitorul apropiat, primarul din Bălteni susţine că această variantă nu ar fi sub nicio formă în folosul oamenilor.
„Poate că din punct de vedere economic o să fie bine, reducându-se cheltuielile, dar comasarea comunelor n-o să fie benefică pentru populaţie. N-au trecut nici şapte ani de când Bălteniul a redevenit comună, s-au modificat unele lucruri şi ar fi foarte greu pentru oameni să treacă acum printr-o nouă reorganizare”, crede Tudor Marineaţă.
Proiectul „halda”, un plus pentru localitate
Transformarea celor 30 de hectare de păşune într-un centru de management integrat al deşeurilor va aduce beneficii comunei, cel mai important fiind de departe asigurarea de locuri de muncă pentru localnici.
„Din informaţiile pe care le am, luna viitoare se va depune proiectul pentru licitaţie. Deocamdată e păşune acolo, aşteptăm să vedem cine va câştiga licitaţia şi să înceapă lucrările. Nu ne afectează cu nimic, aceste gropi de gunoi ecologice nu afectează cu nimic mediul înconjurător sau populaţia. Halda de gunoi va fi mai degrabă un lucru benefic pentru noi, pentru că va aduce locuri de muncă, poate nu 200, dar 100 tot vor fi”, e de părere primarul.
