Actul normativ care prevede introducerea taxei pe pârloagă este finalizat, şi urmează să fie aplicat cât mai curând, imediat ce va trece şi de Guvern, după care deţinătorii de terenuri nemuncite să fie amendaţi. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, îşi doreşte ca măsura privind amendarea proprietarilor de terenuri agricole să fie aplicată cât mai curând, în felul acesta încurajând „leneşii” să-şi păstreze pământul în bune condiţii agricole şi de mediu, nu neapărat să-l cultive.
În opinia sa, buruienile reprezintă o sursă de boli grave şi dăunători. Mulţi dintre deţinătorii de terenuri olteni nu-şi permit, din punct de vedere financiar, să mai muncească suprafeţele de teren, de aceea recurg la vânzarea lor pe sume foarte mici sau la arendarea către societăţi agricole ce-şi văd doar propriul interes.
Amendă între 200 şi 400 lei
„Deţinătorii de terenuri, fie că au calitatea de agricultori sau nu, au obligaţia să lucreze terenul sau să desfăşoare activităţi agricole indiferent de tipul de posesie cu respectarea următoarelor standarde: întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea cel puţin o dată pe an, precum şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole inclusiv pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei”, se arată în proiectul de act normativ emis de Ministerul Agriculturii.
Potrivit documentului, toţi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să lucreze pământul, altfel riscând amenzi între 200 şi 400 lei pentru fiecare hectar lăsat pârloagă, şi pentru fiecare an agricol. Ulterior redactării documentului, ministrul Tabără s-a răzgândit asupra cuantumului amenzii şi a precizat că: „Taxa de penalizare va fi corelată cu Legea arendei, şi sper să aibă ca efect şi comasarea terenurilor”.
Impozitarea terenurilor neutilizate a fost îndelung discutată, astfel că mulţi agricultori olteni s-au pus la adăpost, prin vânzarea sau arendarea terenurilor. Sunt însă destul de mulţi săteni care cred că taxa nu va fi aplicată, dar realitatea viitoare s-au putea să demonstreze contrariul. Există o categorie de oameni care, deşi nu-şi pot munci terenul, din lipsa banilor şi a vârstei înaintate, consideră că pământul e singura lor avuţie, moştenită din generaţie în generaţie, şi care nu trebuie înstrăinată sub nicio formă. Pe marginea acestei taxe, au existat multe voci care au susţinut că scopul ei este de a îmbogăţi anumite personaje, care să cumpere foarte ieftin terenuri arabile de la proprietarii speriaţi cu amenda.
„Statul nu ne ajută cu nimic”
Sătenii olteni nu privesc cu ochi buni această amendă, pe de o parte pentru că nu sunt înţeleşi că nu au bani nici să-şi ducă zilele de azi pe mâine, pe de altă parte, cred că e o metodă de îmbogăţire a actualilor guvernanţi. Că sunt vizaţi de amendă sau nu, sătenii consideră incorectă metoda prin care se doreşte încurajarea cultivării terenurilor agricole.
„Nu sunt de acord cu această taxă pe pârloagă pe care vor s-o aplice domnii guvernanţi. Să vă spun de ce nu sunt de acord - pentru că statul nu ne ajută cu nimic, eu am în folosinţă trei pogoane de pământ, pe care nu le pot munci. Statul ne dă 100 euro la hectar, care nu înseamnă mai nimic. La noi în sat, e un milion la pogon aratul, un milion discuitul, un milion semănatul. Trei milioane la pogon, fără sămânţă, care are de la el, bine, care nu, mai dă un milion ca să ia 10, 11 kg de sămânţă, depinde cât intră la pogon. Deci s-au făcut patru milioane la pogon, cum eu am trei pogoane de pământ de crivină, îmi trebuie 12 milioane, să mai dai şi câte doi saci de chimicale la pogon, adică 1,6 milioane, ajung la vreo 20 de milioane. Nu am de unde, am salariu de cinci milioane. Nu avem cu ce să-l cultivăm, dacă ne ajută cu ceva, suntem de acord, dacă nu...”, ne-a explicat Stelică Sarsan, din comuna Iancu Jianu.
Vecinul de peste drum, Dumitru Rogojinaru, are pensie măricică, şi îşi permite să lucreze cele câteva petice de pământ, dar tot nu e de acord cu taxa pe pârloagă: „Eu nu ştiu ce să zic, eu am puţin teren, îl muncesc cu pensia, că am cinci milioane, mai iau subvenţia, e bine. Dar, nu prea e corect să amendezi oamenii, că e pământul lor, şi mulţi poate nu au bani nici să trăiască, dar să mai şi muncească pământul, că îţi trebuie mulţi bani”.
„L-am vândut cu 12 milioane pogonu”
Mulţi dintre săteni şi-au vândut terenurile şi prin prisma faptului că vor fi amendaţi, dar mai ales pentru că nu-şi mai permiteau financiar să-l muncească. Ei se consideră norocoşi că au găsit cumpărători, şi nu cred că preţul primit a fost prea mic.
„Acum pot să vină cu amenda, că l-am vândut, cu 12 milioane pogonu’. Era departe pământul, peste Olteţ, mi-era greu să ajung la el, şi în arendă nu l-au luat, că nu au fost de acord toţi vecinii care avem pământ acolo. Ce să fac, dacă nu aveam cu ce să-l muncesc, decât să plătesc amenzi, mai bine îmi iau când pot nişte boabe pentru animale şi păsări, de la târg, şi cu asta, basta. E grea viaţa în vemurile ăştia, suntem amărâţi, măcar să le fie copiilor mai bine”, a spus Ionica Stancu.
„Am mult pământ, că familia a cumpărat pe timpuri, când era mai bine, şi acum nu ştiu ce să fac cu el. Am salariu de şase milioane, trei copii de ţinut în şcoală, nu-mi permit să bag banii în pământ. Am încercat să-l vând, dar cine să-l ia. Trăgeam speranţe că vine un străin să-l ia în arendă, că aşa se vorbea, dar n-a mai venit. O să-l dau degeaba ăstura de la Guvern, să-l muncească ei, că au bani, eu n-am, şi nici amendă n-o să plătesc, nu se mai satură de bani, să-l facă ei plinul cât or mai sta pe la Guvern!”, ne-a spus George, care lucrează la oraş, are un apartament acolo, dar vine la ţară de două ori pe săptămână să întreţină casa părintească.
„Dacă o să cadă şi asta, e vai de noi, că nu avem cu ce să facem alta”, a ţinut să precizeze acesta, pentru a arăta starea materială precară a majorităţii oltenilor.
