Aţi surprins pe toată lumea, atunci când aţi plecat din PNL şi v-aţi anunţat susţinerea pentru Emil Moţ şi înscrierea în PSD. Cred că încă sunt nişte răni care nu s-au închis. Ce simţiţi când vedeţi ce se întâmplă, acum, în PNL Olt?
Am spus şi la momentul în care am părăsit PNL-ul, dar şi când mi-am făcut adeziunea la PSD şi mi-am declarat sprijinul pentru Emil Moţ, că PNL Olt este un bolnav irecuperabil şi, ca atare, nu stau să continui cu un caz pierdut. Atâta vreme cât partea dreaptă a politicii din Olt este gestionată de domnul Gigel Ştirbu, PNL Olt este un partid mort, lucru pe care l-a şi dovedit la alegerile locale. Îmi pare rău de situaţia asta şi că nu reuşesc să depăşească acest tip de impotenţă politică, l-aş putea numi. Vreau să vă spun că mare parte dintre cei cu care am lucrat la PNL au ales să vină împreună cu mine către PSD.
Pe Facebook şi ori de câte ori aveţi ocazia, criticaţi virulent apariţiile actualilor lideri liberali. Era îndreptăţit Gigel Ştirbu, parlamentar cu două mandate în spate, să strige în nişte filmări că Oltul este un judeţ sărac şi fără infrastructură rutieră?
Mi se pare îndreptăţită critica pe care i-am adus-o domnului deputat Gigel Ştirbu pentru că acel filmuleţ, fie el şi de campanie, este de o ipocrizie fără seamă. Domnul Ştirbu afirma că judeţul Olt este unul dintre cele mai sărace judeţe din România. Vreau să-i transmit cele mai recente date ale Comisiei Naţionale de Prognoză în ceea ce priveşte statisticele teritoriale, din mai 2016. Conform acestui document oficial, Produsul Intern Brut al judeţului Olt, în 2016, este de 9,64 miliarde de lei, Oltul având în urma sa, în acest clasament, nu mai puţin de 16 judeţe: Botoşani,Vaslui, Brăila, Tulcea, Vrancea, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman, Mehedinţi, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sălaj, Covasna şi Harghita. O altă afirmaţie pe care o face domnul Gigel Ştirbu, în acest filmuleţ electoral, este că în judeţul Olt trăiesc cei mai mulţi asistaţi social. În ceea ce priveşte persoanele asistate social, trebuie spus de la bun început că termenul este folosit în mod peiorativ de Gigel Ştirbu. Asistatul social este o persoană care are nevoie de ajutor, în lipsa veniturilor, şi beneficiază de acest ajutor din partea statului. Pe când, în viziunea progresistă, de dreapta, a lui Gigel Ştirbu, asistatul social este cel ce bea la cârciumă şi nu vrea să se angajeze. Eu vreau să vă atrag atenţia că, lăsând glumele şi ironiile deoparte, trebuie spus că o mare parte din beneficiile sociale se duc pe alocaţii şi indemnizaţii ce ţin de copii, celelalte categorii fiind minore, comparativ cu aceste sume. Mai mult, România alocă cel mai mic procent din PIB, dintre statele Uniunii Europene, pentru cheltuielile cu protecţia socială, circa 11,5%. Totuşi, pentru a-l lămuri pe Gigel Ştirbu, potrivit statisticilor INS, pe care le invocă, cei mai mulţi beneficiari de asistenţă socială sunt în Bucureşti, Iaşi, Suceava, Bacău, Constanţa şi Dolj. Numărul copiilor e determinant în stabilirea locului în topul judeţelor pe criteriul beneficiarilor de asistenţă socială. Cei mai mulţi beneficiari ai Venitului Minim Garantat sunt în Dolj, Buzău, Galaţi, Teleorman şi Vaslui. Altă declaraţie a lui Gigel Ştirbu este că tinerii au plecat în străinătate în căutarea unui loc de muncă. Însă, potrivit recensământului din 2011, principalul bazin de emigrare se conturează în estul ţării, zona Moldovei şi vecinătăţi, unde se regăsesc primele cinci judeţe în topul persoanelor plecate în străinătate: Bacău, Neamţ, Suceava, Iaşi şi Galaţi. Domnul deputat mai susţine că judeţul Olt are cele mai multe WC-uri în curte, conform INS. Trecând peste situaţia comică invocată de Gigel Ştirbu, care candidează pentru al treilea mandat, Raportul Băncii Mondiale din 2015 privind criteriile de ordonare după prioritatea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale în România oferă următoarele date: clasamentul real privind populaţia fără acces la apă curentă: Prahova, Suceava, Iaşi, Argeş, Sălaj; clasamentul real privind populaţia fără acces la canalizare: Prahova, Ialomiţa, Sălaj, Iaşi, Suceava. În aceste condiţii, îmi pun întrebarea: domnul Gigel Ştirbu este ori cel mai stupid parlamentar, ori cel mai prost informat?
Să-i dăm, totuşi prezumţia de „nevinovăţie” cu privire la proasta informare. Este, însă, şi o încercare de manipulare a opiniei publice care nu are acces la aceste date pe care tocmai ni le-aţi prezentat?
Eu pot să spun că, din acest punct de vedere, îl cunosc foarte bine pe deputatul Gigel Ştirbu şi, fără îndoială, este o încercare de manipulare ordinară, în stilul lui caracteristic.
Se va lăsa cu scandal în PNL Olt, dacă nu prind şi al doilea post de deputat pentru care deja s-a înscris preşedintele PNL Scorniceşti, Costel Moisescu?
Cu siguranţă. În primul rând, scandalul este deja amorsat, având în vedere că domnul Costel Moisescu şi-a dorit foarte mult să candideze pe primul loc la Senat. Dar listele au plecat aprobate, promise şi asumate de către Gigel Ştirbu cu domnul Moisescu, locul unu la Senat, şi s-au întors, de la Bucureşti, cu doamna Siminica Mirea pe acest loc, pe care chiar o felicit pentru puterea de luptă cu domnul deputat Gigel Ştirbu şi puterea de rezistenţă. Pentru domnul Costel Moisescu, situaţia este una foarte delicată pentru că trebuie să tragă mult mai mult în aceste alegeri pentru a obţine aproape 66.000 de voturi, dacă nu mă înşel, judecând după prezenţa la vot. Dacă nu reuşeşte să se impună şi să câştige un mandat de deputat, din punctul meu de vedere, o să fie sfârşitul pentru Costel Moisescu şi o nouă victorie a domnului Gigel Ştirbu.
Poate PSD Olt să ia un scor care să-i permită să trimită în Parlament mai mult de patru deputaţi şi doi senatori?
Suntem în plină campanie electorală şi am mers şi am stat de vorbă cu cetăţenii atât din municipiul Slatina, pe organizaţia pe care activez, cât şi cu cei din judeţ. Există un val uriaş de nemulţumire, la ora actuală, vizavi de politica pe care a dus-o acest Guvern Cioloş, aşa-numitul Guvern Zero. În atare condiţii, peste scorul pe care noi îl estimăm pentru judeţul Olt, care ne permite în mod clar să obţinem patru mandate de deputat şi două de senator, la prima şi a doua redistribuire există posibilitatea ca acest val de nemulţumire să se transforme în voturi către Partidul Social Democrat, având în vedere că programul pe care l-am prezentat este foarte bun, foarte bine argumentat, foarte bine explicat. Am constat, cu surpriză, la uşa sau la poarta cetăţenilor, că oamenii cunosc acest program şi ne-au pus întrebări pertinente legate de acesta.
A rămas PNL, la nivel naţional, fără lideri, dacă se agaţă de imaginea lui Dacian Cioloş? Sau „cineva” le-a impus să se ralieze în spatele şefului Guvernului Tehnocrat?
La ora actuală, PNL a căzut într-o capcană, o capcană abilă, o capcană bine construită, din care nu văd cum va mai putea ieşi. PNL, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, a mers pe cartea serviciilor şi, spre surprinderea lor, la acest moment, serviciile nu sprijină în niciun fel PNL, ci USR, care este în mod clar partidul serviciilor în România. Ca atare, ne-au impus un preşedinte care nu are anvergură şi nu este hârşâit în subtilităţile politice. Alina Gorghiu este un lider fără carismă, un lider slab, din toate punctele de vedere. Odată cu plecarea domnului Blaga, se cunoaşte pierderea de viteză a Partidului Naţional Liberal, în campania electorală, mai ales în ceea ce înseamnă gestionarea unei campanii. Blaga, chiar dacă s-a întors la partid, este destul de serios împiedicat de controlul judiciar şi de obligaţia de prezentare la DNA Ploieşti, aşa că nu se poate deplasa în ţară. La acest moment, riscul PNL-ului este să cadă sub scorul USR-ului, ceea ce pentru ei înseamnă zero. A fost prezentat de către USR un sondaj, unde ei sunt cotaţi cu 19 la sută, cu un procent înaintea PNL-ului. Sigur, şi USR este un partid care poate capta voturile nemulţumiţilor, dar este un partid, de asemenea, fără lider şi fără doctrină.
E normal care preşedintele să se implice în această campanie electorală?
Implicarea preşedintelui în campania electorală este vădită. Mă supără faptul că liderii liberali şi preşedintele Iohannis fac exact ceea ce au criticat la preşedintele Băsescu şi la PDL. Nu ştiu dacă această implicare directă, tranşantă în lupta electorală, le aduce capital preşedintelui Iohannis sau procente în plus PNL-ului.
L-aţi cunoscut pe preşedintele Klaus Iohannis şi cred că chiar v-aţi implicat în campania din 2014. V-a dezamăgit?
În 2014, eram preşedintele PNL Slatina şi am fost prezent în campanie, iar la Slatina am obţinut un scor istoric pentru PNL, aproape 18.100 de voturi. Sunt profund dezamăgit de preşedintele Iohannis, de modul cum gestionează situaţia. Doreşte numai parteneri obedienţi - un guvern obedient, un parlament obedient, care să conducă nu în favoarea românilor.
Avea nevoie România de un guvern tehnocrat? Au fost minţiţi oamenii când, în urmă cu un an, li s-a spus că aceasta este singura soluţie?
Sunt două aspecte care trebuie menţionate. Unu, s-a căutat un eveniment cu puternic impact emoţional, la nivel naţional, astfel încât să se pună presiune pe Guvernul Ponta să demisioneze. Tragedia din Clubul Colectiv a oferit un motiv de acţiune, la momentul acela, şi acest guvern a ajuns la putere pe un val de emoţie foarte bine gestionat de către servicii. La rândul său, PSD şi premierul Ponta, în special, au înţeles situaţia şi că opunându-se demisiei care se cerea cu insistenţă, evenimentele puteau degenerat. Ponta a acţionat cu maturitate şi luciditate şi şi-a dat demisia. PSD a condiţionat susţinerea guvernului în Parlament de două aspecte legislative foarte importante. Era vorba despre Legea salarizării unitare a bugetarilor, care era negociată cu sindicatele, finalizată, doar să fie promovată. Cum aţi văzut, nu s-a petrecut nimic, dimpotrivă. Apare acum o chestiune comică: Alina Gorghiu făcea un apel către parlamentari să lase campania electorală şi să se întoarcă în Parlament, ca să treacă pe repede înainte această lege. Eu cred că este o glumă politică sau o dovadă de infantilism electoral pentru că această lege este una care trebuie să reaşeze sistemul bugetar pentru 20 de ani de aici înainte şi să rezolve toate inechităţile din sistemul bugetar, care sunt foarte mari. Nu cred că este normal să ne jucăm cu dorinţele şi cu speranţele oamenilor, în prag de alegeri, numai din dorinţa de a obţine câteva voturi. A doua direcţie a fost continuarea politicii economice a Guvernului Ponta, care a produs această creştere economică cu care se laudă Guvernul Zero. Să nu uităm că, la ora actuală, Guvernul Zero are 29 de miliarde de lei necheltuiţi în buget, dar s-a opus creşterii salariilor din sănătate şi educaţie, impact bugetar estimat la 1,8 miliarde lei. Ce concluzie tragem? Că nu guvernează pentru români.
