Formaţiunile politice, care s-au format în jurul unui lider puternic şi charismatic, nu au un destin fericit. În momentul în care El Lider Maximo părăseşte, într-un fel sau altul, corabia, partidul intră în agonie. Exemplul edificator în acest sens este însuşi cel privitor la Partidul Democrat Liberal, formaţiune creată artificial, care - fără aportul direct al lui Traian Băsescu -, riscă să se dezintegreze. Eşecul marinarului pe toate planurile nu-i mai permite acestuia să joace şi… jocurile PDL, sforile pe care le trage la guvern ocupându-i tot timpul. Mai mult, Vasile Blaga, singurul activist veritabil al partidului de guvernământ, nu este de ajuns pentru reînsufleţirea cadavrului democrat-liberal, care-şi doarme somnul de veci în palatul de pe strada Modrogan.
În oglindă şi cam în aceiaşi termeni, putem vorbi şi despre PDL Olt, cu menţiunea că şeful acestei filiale, Darius Vâlcov, are încă o imagine bună în faţa slătinenilor. Lucru care nu se poate spune şi despre cei câţiva panglicari din preajma sa, fiinţe microscopice politic, fără viitor, dar capabile să transforme, continuu, timpul în trecut… Alegerile locale bat la uşă, iar PDL Olt are o misiune dificilă: aceea de a ieşi din megalomanie şi indiferenţă, pentru a-şi trasa drumul spre diferenţă. Diferenţa între luptătorii adevăraţi, caracterizaţi prin loialitate, curaj, spirit de sacrificiu şi gunoaiele oportuniste, bălăriile şi ciulinii, care au format oastea de strânsură a partidului. Diferenţa între activiştii adevăraţi şi figurile lugubre ale unui partid istovit, devenit neatractiv, din ugerele căruia nu mai poate curge laptele bunăstării tuturor sinecuriştilor, a lipitorilor de afişe, a semianalfabeţilor îmbuibaţi şi a lătrăilor de conjunctură.
Îmi place să cred că Vâlcov poate să cureţe ogorul şi să reformeze această industrie a PDL Olt, care a produs prea puţine caractere, pe bani foarte mulţi. Îmi place să cred că Vâlcov poate reda vigoarea de altădată a PDL, sunând gongul redeşteptării acestei formaţiuni. Îmi place să cred că preşedintele PDL Olt are încă puterea să-şi jertfească interesele private în scopuri mai nobile, debarasându-se de lichelele costisitoare. Vulnerabilitatea PDL Olt este dată astăzi chiar de indivizii fără nume, care au îngroşat spiritul parazitar al unui partid supus - firesc - erodării. Acum, în momentele de cumpănă, se văd cei care-au „mâncat, respirat şi trăit portocaliu”, în sensul cel mai adevărat al acestei expresii rostite în epocă de o clientă a partidului, care a tăiat tot timpul frunze la câini. Îmi place să cred că soţul Laviniei Şandru şi-a păstrat vocaţia de a construi, alături de oameni adevăraţi, ieşind din coşmarul mediocrităţii celor care fac satelit în jurul personalităţii sale, discreditându-l zilnic.
În final, mi-ar plăcea ca Darius Vâlcov să-şi păstreze demnitatea şi să nu treacă la PSD, formaţiune pe care (ne amintim cu toţii, cu oarece satisfacţie) a tras-o în ţeapă, în faţa Prefecturii Olt, în anul de graţie 2004.
